Around Art
Acest forum este dedicat iubiitorilor artei de tot felul.
Noi promovam arta.
|
Nou pe simpatie: sweet_kiss55555 pe Simpatie
 | Femeie 25 ani Bucuresti cauta Barbat 30 - 53 ani |
|
|
Around ArtReguliInregistrareLoginPozeNu sunteti logat. Lista Forumurilor Pe Tematici
|
| #1 |
|
|
Iris
Khayman
Geliebt-Mai tarziu
Ages
PROLOG: Ce dragut este sa privesti cum oamenii care ii iubesti se agita in jurul tau, si tu te uiti la ei cu ochii intre deschisi. Este foarte dureros cand auzi plansul mamei langa tine ,iar lacrimile sale plouandu-te usor .Cel mai simplu este sa-ti doresti sa mori. -Mama! Tot incerc sa o strig insa nu ma aude. Ridic vocea putin si tip, MAMA! Se opreste din plans si se uita cu ochi mari la mine.
-Da scumpo?M-a intreaba ea stergandu-si lacrimile. -Opreste chestia asta. Nu trebuie sa….Am spus incet tragand usor aer in piept si simtind ca adorm din ce in ce mai mult. Nu trebuie sa plangi, i-am zis eu , incercand sa ma ridic de pe perna. -Bine, scumpo. A spus aceasta stergandu-si rapid lacrimile. -Mama, poti sa ma lasi singura? am intrebat-o incet stiind ca voi fi sfasiata de lucrul acesta, dar trebuia sa opresc ce se intampla .Trebuia sa opresc aparatele. Nu aveam de gand sa-i spun ce vreau sa fac.
-Bine, a spus inecata in lacrmi indreptandu-se spre usa. -Stai! am strigat la ea. Ma poti imbratisa? -Normal. A venit si si-a intins bratele dupa mine. Am apucat-o strans si i-am soptit: -Orice s-ar intampla cu mine, inceteaza sa te mai simti vinovata. A fost alegerea mea. Nu vreau sa fac transplantul. Punct. Si nu o voi obliga pe Ana sa faca asta. Este corpul ei. -Cum spui tu. Te iubesc. A spus incet. Stiam ca simte ce vreau sa fac, dar era optiunea mea. -Si eu. Am zis pastrand tonul soptit .
A iesit din camera lasandu-ma singura impreuna cu aparatele. Am apucat usor cablurile. Doar o mica smucitura si eram una cu pamantul. -Nu e chiar asa usor. A spus o silueta din umbra.
_______________________________________

|
|
| |
|
| #3 |
|
|
eu stiu stiu si imi face placere sa-l citesc inca odata.. personajele le adooorr...si cum descriii si ficul si tot puune next 
_______________________________________ My wounds cry for the grave My soul cries for deliverance Will i be denied Chris? Tourniquet My suicide!!!!
 My god, my TOURNIQUET Return to me salvation My god, my TOURNIQUET Return to me salvation.
|
|
| |
|
| #4 |
|
|
Il stiu dar e tare frumos;x...deci n-am ce sa comentez..necst;x <3
_______________________________________ <3 o.0 <3 --MONSTER--
|
|
| |
|
| #5 |
|
|
stiu ficul,este unul foarte bun,merita citit,si ma bucur tare mult ca l-ai postat si aici,next!
|
|
| |
|
| #6 |
|
|
Multumesc NU o sa pun intregul capitol,pentru ca sunt putine.
Capitolul I-The Spiral of Recollection
Ei bine asta e prezentul, insa trebuie sa stiti si trecutul meu. Ma numesc Iris si am 13 ani. Ei bine viata m-a maturizat fortat.Tata a murit pe cand aveam 5 ani si la aceeasi varsta m-am imbolnavit de leucemie. Ana, sora mea e o pustoaica de 16 ani,era singura mea salvare.
Probabil va intrebati de ce i-am zis mamei ca nu vreau transplantul. Ei bine ar fi venit de la Ana si nu vroiam sa sufere o operatie intr-un caz pierdut. Am simtit asta de cand am fost diagnosticata. Stau pe patul acesta de 8 ani si sincer m-am plictisit.M-am hotarat clar sa scap de povara asta, pana cand a aparut domnul acela. M-am incruntat in semi-intuneric si am facut ochii mari
-Cine sunteti? am strigat stinsa in intuneric. O fata palida, asemanatoare cu o bucata de marmura abia slefuita a aparut in fata mea. Avea ochii de un caramiziu inchis, iar plete negre ii invaluiau umerii. I-am dat 20 de ani. Patetic de tanar , dar atat de fascinant. -Probabil ca moartea ta, a spus demonul zambind. -Nu se poate. Moartea mea consta in cablurile astea, am zambit ironic. -Depinde. A spus el el raspunzandu-mi la zambet. -Ce vrea unul de 20 de ani, de la un copil de 13 ani? am intrebat curioasa. -Nu stiu, poate ceva special, ceva ce ii apartine. Un rau incins ce curge prin venele sale. Am amutit. Groaza ma cuprindea.Il priveam inspaimantata pe baiatul din fata mea. -Cine esti? am intrebat cautand raspunsul in ochii lui. -Ti-am spus, moartea ta. Sau depinde. Noua ta viata. Depinde daca vei trece. -Trece,de ce?L-am intrebat infiorata.
_______________________________________

|
|
| |
|
| #8 |
|
|
next next next next ..stiu stiu ce vrea !!!! descriss supeeerrbb! next 
_______________________________________ My wounds cry for the grave My soul cries for deliverance Will i be denied Chris? Tourniquet My suicide!!!!
 My god, my TOURNIQUET Return to me salvation My god, my TOURNIQUET Return to me salvation.
|
|
| |
|
| #9 |
|
|
ti-am mai spus..imi place cum scrii.;x despre necstt nu am ce comenta... pot decat sa spun necst <3 : ))
_______________________________________ <3 o.0 <3 --MONSTER--
|
|
| |
|
| #10 |
|
|
Mumultumesc.
-De frica de a te omori.Pot fi salvarea sau moartea ta.A spus el calm,ochii lui aratand o evidenta plictiseala. -Si daca o fac?Nu trebuie decat o smulgere.Nimic mai mult. A zambit,un zambet atat de inuman,de perfect. -N-ai s-o faci.A zis incruntandu-se ,vazand ca in mana mea erau deja cablurile deconectate..Am inceput sa ma sufoc,am deschis gura parca incercand sa respir din nou,dar nu puteam.M-a uitam la el pierduta.
-Asta nu era planuit.A spus el dand ochi peste cap.Dar fie,doar ti-am promis.Si-a indreptat buzele spre gatul meu,si am simtit muscatura.Fiori reci m-au cuprins si am inceput sa urlu,simtind durerea.Ma zbateam puternic, simtind cum ceva in mine invie.M-a luat pe sus si m-a dus cu el in noapte.
Nu stiu sa va spun ce zi era cand m-am trezit.Doar ca ma simteam inviata.Ma simteam puternica.Simteam ca m-am odihnit extrem de mult pentru a alunga boala ce ma macina.Nu ma aflam la spital asta imi era clar.Ma aflam intr-o camera,intr-un apartament imens.Eram imbracata in niste pijamale albe,cu papitoi pe ele.
Am putut sa vad din starea in care eram,de somnolneta,usa baii.Am inspectat camera,m-am ridicat din pat si mi-am luat papucii de la marginea acestuia.Erau geamuri imense in incapere,geamuri ce dadeau imagini dinspre oras.Eram inmarmurita, ma aflam la un etaj destul de inalt.M-am indepartat imediat,nu vroiam sa ametesc sau sa devin claustrofoba.Era o camera seaca de adult.Nunate de maro si negru impodobeau perdelele,lemnul de la pat,covorul,podeaua si tablourile.
M-am indreptat agale spre baie.Am observat cu stupoare ca mi-a crescut parul,suvite de un ciocolatiu inchis imi invaluiau umerii.Aveam ochii la fel de verzi si curati precum mi aminteam.Mi-am periat dinti si m-am schimbat cu ce am gasit in dulap.O pereche de jeansi si un tricou negru.
_______________________________________

|
|
| |
|
| #12 |
|
|
No comment..;d Necstt >3
_______________________________________ <3 o.0 <3 --MONSTER--
|
|
| |
|
| #13 |
|
|
Multumesc fetele'!
Capitolul II-Fangs of Repentance
Bucataria era inundata de vocea prezentatorului de la tv.L-am vazut pe demon cum motaia in canapea.Cand m-a vazut s-a asezat intr-o pozitie „mai omeneasca” si mi-a zambit.
-Inca esti om,nu-ti fa probleme.A spus zambind. L-am privit oarecum nervoasa,dar apoi mi-am afisat un zambet strengaresc pe buze. -Cine esti tu?L-am intrebat ,asezandu-ma pe canapea. -Depinde.Mi-a raspuns acesta calm. -Asa mi-ai spus si la spital.I-am spus incruntandu-ma. -Da,exact.
Ma enerva modul in care imi epuiza fiecare silaba. Ma facea sa nu stiu,ce sa ii raspund. Si pana la urma, ce se putea intampla daca taceam? Urma doar o alta serie de intrebari fara sfarsit, asemenea celor din spital. Doar ca aceastea nu includeau moartea ca pe o despartire de familie. Eram destul de desteapta ca sa descopar si singura ca viata mea alaturi de oameni normali se curmase. Acel ciudat demon imi va schimba total viata.
Abia atunci cand m-am indepartat cu pasi inceti de langa el am simtit atingerea inghetata a pielii lui, si apoi degetele lungi si fine strangandu-mi incheietura.
-O sa iti spun cu timpul totul. Dar acum nu. Inca nu esti pe complet vindecata de boala ta. Boala fiecarui suflet viu. Trebuie sa mori mai intai pentru a stii secretul.
M-a trecut un fior rece cand i-am auzit vocea melodioasa, insa abia dupa cateva secunde am inteles sensul afirmatiei lui. Si atunci am simtit cum picioarele incep sa imi tremure. Nu stiu sigur ce m-a facut sa rezist sa nu ma prabusesc ca o pustoaica sensibila la podea, pe jumatate inconstienta.
Cred ca fata mi se albi, caci mi-a dat drumul la mana, ca si cum as arde ,si lua o pozitie oarecum dreapta, spunand: -Foarte bine. Vei afla acum adevarul. Dar sa nu fugi, pentru ca asta ar insemna ca mori, despartindu-te nu numai de familie, ci de tot ceea ce este lumesc. De pamant, de cer, de luna, de stele, chiar si de soare. Soarele care, intr-o masura iti va lipsi si daca vei trai.
-Nu voi fugi. Am reusit sa ingan, speriata la gandul durerii care o suportasem la spital. -Atunci taci doar, aseaza-te pe fotoliu’ ala mare si asculta-ma.
Am facut intocmai. Mi-am tarat picioarele pana langa enormul fotoliu, unde m-am cufundat, asemeni zilelor in care, mica fiind, plina de sanatatea lumeasca, ma aruncam in scaunul vechi al bunicii, asteptand povestile ei.
-Deci nu stiu cum as putea sa incep. MI-a zis demonul ezitand pentru prima data. As putea spune cine sunt eu? Sau de unde vin, ce intentii am… Dar ar fi un numar prea mare de istorisiri pentru tine, pentru un trup atat de extenuat si rupt de viata.
-Poti sa incepi cum vrei, doar fa-o! i-am spus eu calma, afundandu-mi trupul din ce in ce mai tare in puful moale al catifelei. -Rabdare, micuto. Pentru varsta ta nu crezi ca esti putin prea grabita? Ai o viata intreaga in fata sa tot afli secrete. De ce te grabesti?
_______________________________________

|
|
| |
|